a îngrăşat foarte mult în timpul sarcinii şi a avut uşoare probleme de sănătate (infecţie urinară), a fost internată de mai multe ori la secţia de obstetrică-ginecologie, sub îngrijirea dr. Scridon (ex: între 19 – 25 sept. 2006 şi între 25 oct. – 2 noiembrie 2006). În 19 septembrie, un medic cardiolog a diagnosticat-o cu tahicardie sinusală şi i-a prescris tratament, de care ulterior dr. Scridon şi dr. Topală se pare că nu au ţinut cont. Chiar ultima ecografie efectuată cu 11 zile înainte de naştere, indica aspecte normale ale pacientei şi fătului precum şi greutatea fătului – 3.750 grame.
Ziua fatalului
În rechizitoriu se precizează că pregătirile pentru naştere au început în 17 noiembrie la ora 8:00 dimineaţa, medicul Radu Liviu Scridon hotărând în ultim moment să facă gravidei operaţie de cezariană, din cauza greutăţii mai mari a copilului. Dr. Vladimir Topală a participat la cezariana efectuată de dr. Scridon, anesteziind pacienta.
Marcelei i s-a făcut rahianestezie (în coloana vertebrală) şi, în stare de conştienţă, i s-a început efectuarea operaţiei de cezariană, în jurul orei 9:15. În timpul operaţiei însă, anestezistul Topală a sesizat că pacientei i-a scăzut tensiunea de la 120/80 mmHg cât avea înainte de rahianestezie, la 80/60 mmHg. Dr. Topală a administrat efedrină pacientei şi tensiunea arterială i-a crescut la 100/60 mmHg. Dr. Scridon a extras fătul la ora 9:20, dar imediat apoi a anunţat că pacienta a intrat în stop cardiorespirator, se specifică în rechizitoriu. Anestezistul Topală a început manevrele de resuscitare prin intubarea pacientei, masaj cardiac extern, administrarea de dopamină, efedrină, adrenalină şi defibrilare. Pulsul şi tensiunea pacientei au revenit pentru scurt timp, iar dr. Scridon a finalizat operaţia de cezariană, la circa 30 de minute de la extragerea fătului). Dr. Topală a cerut, în jurul orei 10:00, să i se aducă pentru salvarea pacientei cinci fiole de adrenalină şi cardiomonitorul. În sala de operaţie nu existau medicamente de urgenţă, astfel că o asistentă a adus cele cinci fiole cerute din dulapul de medicamente de pe secţie, iar alte cadre medicale ar fi adus 20 de fiole de adrenalină, din farmacia spitalului. După două ore, medicii din Beiuş au decis să cheme un echipaj SMURD, dar acesta a constatat decesul pacientei.
Raportul medico-legal
Rezultatul autopsiei efectuată de dr. Gabriel Mihalache a reliefat că fătul a avut o greutate de 4.400 grame, că operaţia de cezariană a fost „parţial justificată”, în sensul că gravida, care mai avea un copil, nu prezenta probleme medicale. Dr. Mihalache a precizat şi că anestezia rahidiană nu a fost executată cu respectarea conduitei medicale ce se impune pentru evitarea complicaţiilor. „Aceste complicaţii, deşi rare, sunt de mare gravitate şi necesită o pregătire pre, intra şi postoperatorie complexă, mai ales în sensul monitorizării permanente a pacientului şi aplicării de urgenţă a tratamentului adecvat atunci când apare complicaţia. Această conduită medicală nu s-a aplicat în acest caz, mai ales din cauza dotării precare din punct de vedere tehnic a secţiei de anestezie-terapie intensivă”.
Dr. Mihalache a mai precizat în raportul medico-legal că „aceste incidente (insuficienţă cardio-circulatorie post naştere ce are la bază un mecanism fiziopatologic legat de modificarea bruscă a parametrilor funcţiilor cardiace) pot fi însă monitorizate şi corect tratate dacă apar, prin colaborarea între medicul anestezist, în primul rând, dar şi cel care efectuează operaţia propriu-zisă”.
Medicul legist a subliniat în raportul de după autopsie că „există legătură de cauzalitate între deficienţele de acordare a asistenţei medicale în acest sens şi decesul pacientei”.
Şi medicii legişti de la Timişoara, dar şi experţii legişti de la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” din Capitală, au transmis în scris că Marcelei nu trebuia să i se facă operaţie de cezariană, mai ales că această a doua naştere ar fi trebuit să fie, pe cale naturală, mai uşoară decât prima, chiar dacă fătul a avut 4.400 grame. „Decesul pacientei Gruie Marcela Rodica s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute consecutivă unor tulburări hemodinamice survenite în cursul rahianesteziei pentru operaţie cezariană la o gravidă, tulburări nesesizate şi netratate la timp”, se specifică în raportul experţilor legişti din Bucureşti.
Ucidere din culpă
Soţul decedatei a făcut plângere la Colegiul Medicilor, la Ministerul Sănătăţii şi a intentat proces pentru ucidere din culpă împotriva celor doi medici. Din anchetele derulate a reieşit că anestezistul Topală nici nu obişnuia să folosească cardiomonitorul la paciente. Mai mult, dr. Scridon e acuzat că a început operaţia permiţându-i fără să solicite dr. Topală aducerea în sala de operaţie a unui cardiomonitor şi fără să se asigure că în sala de operaţie sunt medicamente pentru urgenţele ce pot inerveni. Aşa se face că s-a pierdut timp vital până la aducerea fiolelor de adrenalină şi a cardiomonitorului, se susţine în rechizitoriu.
Grav este că pacienta a fost consultată în 19 septembrie de un medic cadiolog, care i-a pus diagnosticul de „tahicardie sinusală” şi i-a administrat tratament, dar dr. Scridon nu ar fi ţinut cont de acest aspect important şi în cele 11 zile cât timp Marcela a stat internată înainte de operaţie, nu a mai cerut un consult cardiologic. Mai mult, una dintre asistente ar fi declarat că în timpul cezarienei, Marcela a acuzat în repetate rânduri dureri, dar dr. Scridon a continuat intervenţia, asigurat de anestezistul Topală că totul decurge normal.
De ce?
Din investigaţiile efectuate, s-a aflat că cele 20 de fiole de adrenalină nu figurau în farmacia spitalului şi că, de fapt, timp de doi ani, din 8 noiembrie 2004 până în ziua decesului, nu apare nicio fiolă de adrenalină eliberată de farmacia spitalului.
Soţul îndoliat i-a dat pe medici în judecată, convins fiind că soţia lui a murit din cauza celor doi medici, care i-au efectuat operaţie de cezariană fără ca această intervenţie să fie justificată în totalitate. Cei doi doctori sunt învinuiţi că nu au supus pacienta unui consult cardiologic prealabil, că nu au monitorizat-o şi nu au pregătit din timp medicamentele necesare pentru resuscitare.
Se joacă
Procesul soţului îndoliat stă însă pe loc din motive… medicale. Astfel, judecătorul a considerat oportun să conteste calitatea expertizei dr. Mihalache şi a colegilor din Timişoara şi a cerut experţilor din Bucureşti o nouă expertivă. Cauza acestor cereri – trei la număr – este cel puţin ciudată: magistratul susţine că nu poate lua în considerare expertiza legiştilor din Timişoara fiindcă aceştia au grad didactic mai mic decât legistul orădean Gabriel Mihalache. Culmea este că experţii din Bucureşti, de la Institutul de Medicină legală „Mina Minovici” i-au răspuns tot de atâtea ori că gradul didactic nu are legătură cu pregătirea medicală şi că parafa dr. Mihalache şi a celor din Timişoara sunt perfect valabile.
Mai mult, în avizul de la Mina Minovici, judecătorului din Beius i se sugerează să nu mai tot solicite avize identice odată ce a primit răspuns fiindcă cei 12 membri ai comisiei de la acest institut mai au şi altă treabă de făcut decât să se întrunească pentru a da acelaşi răspuns unui om care nu pricepe că gradul didactic nu are legătură cu acest caz şi că tot ce e scris în raportul medico-legal eliberat la Oradea şi la cel din Timişoara este valabil, subliniază soţul îndoliat arătând actele.
De patru ani
Tatăl îndoliat nu poate concepe că procesul trenează de aproape patru ani de zile, timp în care medicii care, spune el, i-au omorât soţia, profesează în continuare şi nu au primit ca sancţiune decât anularea funcţiei de şef de secţie – în cazul dr. Scridon.
Tatăl a făcut, în numele lui, a fetiţei (primul născut) şi al băiatului născut prin cezariana ucigătoare a mamei, trei memorii la Ministerul Sănătăţii. Primele două (depuse la minister cu număr de înregistrare în 11 februarie 2009 şi 11 martie 2010) au rămas fără răspuns, iar săptămâna trecută, în 26 aprilie, tatăl a fost şi în audienţă la doi reprezentanţi ai ministerului şi a depus al treilea memoriu. Asta pentru că dincolo de pretenţiile materiale şi morale, tatăl vrea ca cei doi doctori bihoreni să nu mai aibă de-a face cu paciente pentru ca să nu se mai repete tragedia trăită de el. „Când am văzut în Jurnal bihorean despre fetiţa decedată, m-am cutremurat. De ce medicii care se fac clar vinovaţi că omoară oameni sunt lăsaţi în continuare să lucreze şi să fie pericol pentru alţii? Acest lucru trebuie să înceteze!”.
În afara acestui caz şi a micuţei de cinci ani decedată săptămâna trecută, mai sunt încă două cazuri similare, cutremurătoare, rămase fără pedepsirea în fond a vinovaţilor: cazul băiatului de 17 ani decedat în februarie după un accident de circulaţie şi după ce a fost ţinut degeaba trei zile în spital şi cazul unei lăuze decedată prin şoc anafilactic anul trecut. Cadre medicale orădene susţin tot mai multe, pe bună dreptate (în anonimat), că nepedepsirea drastică a colegilor incompetenţi pătează şi onoarea personalului medical bine pregătit din Bihor.
O.Ş.
Sursa: www.bihon.ro
