Şi în Munţii Codru-Moma se regăseşte suprafaţa superioară de nivelare dar la altitudini mai joase deoarece Munţii Apuseni au suferit în neozoic mişcări tectonice de basculare, dinspre est spre vest. Aşadar, dacă în Biharia şi Vlădeasa suprafaţa este la altitudini de peste 1 600-1800 m, în Munţii Codru-Moma această suprafaţă este în jurul altitudinii de 1 000 m, cu ceva peste în Codru (fig. 1 şi 2) şi cu ceva sub această altitudine în Moma (fig. 3).
După cum bine cunoaşteţi, aceşti munţi sunt formaţi din două masive, Codru, în nord şi, respectiv, Moma, în sud. Limita dintre ele este dată de văile cu scurgere opusă Briheni, spre Crişul Negru, şi Valea Monesei, spre Crişul Alb.
În Masivul Codru, suprafaţa superioară se întâlneşte în culmea principală, unde se află şi cel mai înalt punct, Vf. Pleşu (1 112 m). Spre est, treapta superioară se regăseşte în Culmea Vf. Dievii (1 044 m). În toate celelalte locuri se regăseşte doar treapta inferioară.
În Masivul Moma nu se află decât treapta inferioară.
Toată suprafaţa (pediplena) este împădurită.
Fig. 1. Pediplena în Masivul Codru (nord)
Fig. 2. Pediplena în Masivul Codru (continuarea spre sud a fig. 1)
Fig. 3. Culmea Iermaru-Văratec-Halaş
Fig. 4. Pediplena în Codru-Moma
Fig. 3. Pediplena în Masivul Moma (Munţii Codru-Moma)
Add A Comment